Grup: Întrebarea este despre har și de unde vine acesta. De la Duhul Sfânt, Creator, Energia Inteligentă care ne pătrunde prin picioarele, ghizii și învățătorii spirituali? Este harul un mijloc de comunicare între viața metafizică și viața fizică? Este acesta un dar? Este cu noi întotdeauna? Este cu noi doar în anumite momente? Cum putem ști când trăim un moment cu har? Există vreo modalitate de a folosi harul în mod conștient în viețile noastre spirituale? Există o modalitate de a lucra cu harul sau suntem pur și simplu prinși în el?

(Carla channeling)

Sunt Q’uo. Vă salut în iubirea și în lumina unicului infinitului Creator. Este un privilegiu să fim chemați de grupul vostru și vă salutăm și vă binecuvântăm pe toți cei care vă aflați în acest cerc de căutare. Suntem colegii voștri pelerini care au parcurs calea înaintea voastră și încă merg înainte, căutând unicul Mister care ne-a creat, în care avem ființa și la care ne întoarcem. Vă rugăm să ne considerați frați și surori și nu autorități. Vă împărtășim cu plăcere părerile noastre. Nu sunt perfecți. Prin urmare, vă rugăm să vă folosiți discernământul, alegând doar acele gânduri pe care le simțiți adevărate și lăsând restul în urmă.

Ați cerut să vorbim despre conceptul harului. Atunci când ni se prezintă un subiect, constatăm că o mare parte din energia subiectului este încâlcită sau deformată, deoarece cuvintele vocabularului vostru nu sunt precise. O persoană înțelege un lucru prin cuvântul har. O altă persoană are o altă idee oarecum diferită despre același concept. În consecință, apare o anumită dificultate în a vorbi despre esența acestui concept. Poate că putem găsi un mod mai precis de a descrie ceea ce credem că este harul.

Considerăm harul o stare a minții caracteristică entității conștiente de sine și echilibrate, ale cărei energii se mișcă liber și într-un mod echilibrat. Această stare este disponibilă fiecărei entități. Deci, harul este un nivel vibratoriu care reflectă o atitudine constantă a entității de a se simți binecuvântată. În limbajul computerelor, harul ar deveni setarea asociată cu binele.

Dar, mintea entității conștiente de sine tinde să facă indisponibilă această stare de har, deoarece mintea are tendința de a-și părăsi echilibrul originar. Mintea nu este conștientă de o stare naturală și, în schimb, caută ceva în afară, necontrolat de către sine. Pentru a înțelege rădăcinile arhetipice ale harului, am putea spune că starea de har este arhetipul Grădina Edenului sau acea stare ideală a naturii în care s-a născut omenirea.

Entitățile tinere în cultura voastră tind să dezvolte o stare de spirit sau o atitudine orientată spre realizarea obiectivelor mentale și fizice și spre încadrarea în diversele moduri de gândire, acțiune și ființă care sunt considerate adecvate în cultura voastră. Copilul este învățat să fie respectuos, să împărtășească și să asculte direcția autorității și așa mai departe. Pe măsură ce copilul crește, virtutea este înțeleasă ca respectare a unui set mare de legi care cer comportamente specifice în situații specifice.

În consecință, entitatea maturizându-se nu are o modalitate de a intra în acea stare de spirit, numită har, care este darul prin naștere al entității. Mai degrabă, entitatea tinde să se îndepărteze din ce în ce mai mult de sentimentele de integritate și încredere în sine care vin din inimă spre exterior. Majoritatea entităților trec prin experiența încarnată, devenind conștienți foarte rar de acea stare de har, în care universul este bun și toate lucrurile necesare sunt disponibile. Astfel, majoritatea entităților înțeleg harul ca pe un fenomen episodic, apărând din loc în loc, din când în când.

De fapt, acele momente în care harul pare să se apropie și să atingă entitatea sunt acele momente în care individul a permis, involuntar sau conștient, sinelui să fie complet echilibrat, să se odihnească în centrul ființei și să permită curgerea liberă a energiei. Este ca și cum sinele ar fi un receptor care funcționează intermitent. În termeni simpli, calea către maximizarea experienței harului în experiența încarnată, este încercarea de a ajunge la starea de echilibru. Vă încurajăm, pe cei care caută, să meditați la conceptul sinelui, la natura atitudinii originare a sinelui, oferită ca dar de către Creator, deoarece starea de har poate fi atinsă permițând sinelui să se odihnească în echilibrul său originar.

Acest lucru cere entității să se familiarizeze cu sentimentul încrederii în sine. Încredere în acea parte a sinelui care depășește sinele și se conectează cu tot ceea ce există, încredere care nu este predată tinerilor de către pământeni. Copilul este învățat ce trebuie să facă pentru a obține aprobarea celor pe care dorește să îi satisfacă și a sinelui. De aceea entitatea vorbește cu sinele și comunică cu Sinele Superior ca și cum ar fi o altă persoană. Astfel, când cineva vorbește cu o altă persoană vorbește cu o proiecție a sinelui.

Mulți factori vor încerca să dezechilibreze entitatea în viața de zi cu zi. Există fluxul și refluxul constant al bioritmurilor sinelui și subliniem că nu este ușor să conștientizați porțiunea profundă și neschimbătoare a sinelui, care este probabil cel mai bine descrisă în termeni emoționali, sau mai precis prin emoții. Însă emoțiile sunt tratate cu superficialitate de care pământeni. Cei care sunt emoționali, sau sunt considerați emoționali, par pământenilor dezechilibrați și scăpați de sub control, în timp ce, pentru noi, ei se adâncesc în adevăr în timp ce își purifică acele emoții. Entitatea care, prin disciplina vieții și a personalității, devine capabilă să exprime și să manifeste emoții pure este cea care va fi mai aproape de echilibru și mai aproape de conștientizarea constantă a harului, care rămâne indisponibilă entităților confuze.

Harul este văzut de pământeni ca o stare care se întâmplă din când în când. Este văzut ca provenind din surse exterioare: îngeri ca mesageri ai harului, ghizi personali, entități precum noi, și alte moduri de a descrie experiența intrării într-o stare de echilibru cu realizarea destinului personal. Este normal, pentru că în cadrul fiecărei culturi există moduri oarecum diferite de a percepe aceleași stări de spirit, dar nu uitați capriciile limbajului, natura limitată a cuvintelor și mediul profund iluzoriu de a treia densitate. Conceptul harului cere entității să își deschidă mintea și să o golească. Harul este ceea ce se află sub structura gândirii conștiente și, într-adevăr, structura gândirii metafizice poate fi văzută ca fiind de natură mecanică în care se fac conexiuni logice care permit oamenilor să se gândească la lucrurile spirituale.

Noi facem parte dintr-o structură logică prin care voi, ca indivizi conștienți, încercați să abordați întrebările metafizice mai dificile. Suntem noi reali? Venim noi de pe o planetă fizică? Suntem noi o parte a minții profunde a acestui instrument? Sunt toate lucrurile în afara minții acestui instrument iluzorii? La toate aceste întrebări se poate răspunde afirmativ. Este greu de înțeles. Cu toate acestea, este adevărat, în opinia noastră, că orice circumstanță spirituală este pur și simplu insinuată prin cuvânt și concept. Adevărul despre cine suntem, cine sunteți și care este natura voastră de bază este dincolo de înțelegerea mentală. Cei care caută adevărul ființei sunt sortiți să urmeze un mister și câștigă entitățile care decid, pur și simplu, să aibă încredere în acel mister, să aibă încredere în natura sinelui și să nu ceară să devină ceva ce nu sunt, ci mai degrabă să devină ceea ce sunt cu adevărat, pentru că fiecare dintre voi are lumina pură și perfectă înăuntru. Fiecare dintre voi, la un nivel foarte profund, este în fiecare secundă într-o stare de har.

Puteți prin gândire sau acțiune conștientă mări frecvența experiențelor harului? Considerăm că este o întrebare greu de răspuns pentru că fiecare entitate va avea propriul său mod de înfrunta iluzia profundă. Fiecare entitate are un echilibru unic și fiecare are o natură unică care face ca experiența harului să fie obținută într-un mod unic. Meditația este utilă, dar am putea sugera, de asemenea, încercarea conștientă de a fi mulțumiți în zilele mediocre, pentru că a fi mulțumit pe parcursul unei zile normale este acea stare binecuvântată, adesea ratată de căutătorul spiritual. În acest flux de energie liniștit locuiește o putere extraordinară, o bucurie și o emoție profunde.

Aceste râuri străbat întotdeauna adâncurile ființei. Când mintea conștientă mulțumește pentru această normalitate, această recunoștință a inimii face ca echilibrul interior să se întărească și să se repare. Dincolo de această practică de a oferi mulțumiri, nu există o altă modalitate de a conștientiza harul, pentru că iluzia în care sunteți a fost concepută nu pentru a vă oferi experiența echilibrului, ci mai degrabă pentru a vă oferi sentimentul dezechilibrului, nedumeririi și confuziei, astfel încât sinele să aibă adversități din care să învețe.

Acest instrument ne spune să acordăm mai mult timp decât de obicei pentru întrebări, de aceea în acest moment transferăm contactul celui numit Jim, mulțumind acestui instrument lăsându-l în iubire și lumină. Sunt Q’uo.

(Jim channeling)

Sunt Q’uo și vă salutăm din nou în iubire și lumină prin acest instrument. În acest moment este privilegiul nostru să răspundem întrebărilor voastre. Aveți o întrebare cu care putem începe?

A existat starea de har în noi înainte de încarnarea noastră? În trecut nu a fost suficientă această stare pentru a convinge entitatea să facă o alegere (de a sluji altora sau de a se sluji pe sine), deoarece în această stare de har uniunea cu Creatorul era evidentă, făcând entitatea să trăiască fără griji și fără pasiune. Este corect?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, frate. Complimentăm claritatea, deoarece această percepție este fundamental corectă.

Mai ai o întrebare, frate?

Mă interesează originea sufletelor. Cum au apărut sufletele noastre pentru prima dată și care este părerea voastră despre ele?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, frate. Originea sufletelor este povestea procesului evolutiv prin care unicul Creator a folosit începutul sau densitățile de bază, ale acestei octave de creație, pentru a produce ceea ce numiți mintea, corpul și spiritul, care împreună formează sufletul. Când esența entității se separă suficient de unicul Creator ea urmează ceea ce pare a fi o cale individuală a evoluției spirituale.

Porțiunea minții ființelor se formează în mare măsură în cadrul experienței de primă densitate în care caracteristica principală este conștientizarea foarte simplă asociată cu pământul, vântul, focul și apa.

Pe măsură ce ascensiunea spiralei de lumină inteligentă continuă, cea de-a doua densitate oferă complexului minte o individualizare mai mare sub forma creaturilor de a doua densitate a plantei și mai târziu a naturii animale. Aceste creaturi oferă sufletului o experiență mai individualizată pe măsură ce conștiința, evoluând, se îndreaptă tot mai sigur spre lumină, în grupările cunoscute în a doua densitatea ca stoluri de păsări, cârduri de pești, roiuri de albine și așa mai departe.

Pe măsură ce spirala de lumină continuă să urce, complexul spiritual se adaugă porțiunilor individualizate ale unicului Creator care au fost capabile să simtă iubirea. Dacă entitatea simte iubire la nivel suficient de înalt se individualizează atât de mult încât complexul spiritual se activează. Din acel moment entitatea deține complexele necesare alegerii libere, a căii pozitive sau negative, specifică celei de a treia densități. În a treia densitate sufletul se manifestă în deplinătatea sa.

Mai ai o întrebare, frate?

Așadar, spuneți că sufletul nu se naște ca o entitate vie, conștientă și gânditoare de la Creator, că trebuie să se dezvolte prin procesele densităților pentru a deveni un suflet real?

Sunt Q’uo și acest lucru este practic corect, frate, deoarece procesul începe cu o unitate totală, continuă cu o separare aparentă până la realizarea separării aparente totale, în a treia densitate, după care începe întoarcerea la unitatea totală.

Ai o altă întrebare?

Da. Este atunci sufletul un tip de conștiință? Aș spune un tip de material spiritual care se separă de unicul Creator și apoi devine disponibil pentru experiența densităților? Ce este acea natură care se naște mai întâi din unicul Creator?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, dar nu știu nici un mijloc satisfăcător de a descrie natura sufletului cu cuvinte, deoarece natura sufletului este esența sufletului, este esența unicului Creator și această esență din inima Sa este Misterul. Energia, inteligența, infinitul, unitatea, toate sunt parte din această esență sufletească.

Ai o altă întrebare?

Încă una. Gândindu-mă la evoluție și la dezvoltarea corpurilor de a treia densitate pe această planetă din prototipuri de a doua densitate, mă întreb de ce fiecare corp de a treia densitate s-a dezvoltat din același prototip de a doua densitate, cu aceleași caracteristici. Acest lucru este universal pe planeta noastră. Cum s-a întâmplat că toate corpurile de densitate a treia să se dezvolte la fel?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, frate, și din nou trebuie să vă reamintim că răspunsul la majoritatea întrebărilor de profunzime precum aceasta este învăluit în mister. De ce unicul Creator a ales degetul mare opozant, creatura asemănătoare maimuței, pentru a evolua, este cu adevărat un mister, dar putem presupune că unicul Creator a simțit că această formă este cea mai potrivită pentru exprimarea energiilor de a treia densitate care ar duce la evoluția acelei conștiințe. Această formă este universală pe această planetă și pe o serie de altele, însă, în cadrul Unicei Creații, după cunoștințele noastre, este doar una dintre multele forme alese.

Mai ai o întrebare, frate?

Doar una rapidă. Au ajutat extratereștrii la proiectarea formei umane în trecutul nostru îndepărtat pentru a fi a ceea ce suntem azi?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, frate. Răspundem afirmativ, pentru că a existat, în timpuri îndepărtate ale evoluției speciei tale, o astfel de implicare a unor entități care doreau să ajute în procesul evolutiv al speciei, față de care simțeau responsabilitate.

Mai ai o întrebare, frate?

Nu, mulțumesc. P ai a ceva?

În timp ce stăteam și ascultam, am simțit activitate la copilul pe care îl port. Mă întreb dacă această activitate este aleatorie sau dacă copilul răspunde la energia grupului? Am observat acest lucru în alte momente când am crezut că răspunde la gândurile mele, dar nu aș putea spune dacă acest lucru a fost întâmplător sau este într-adevăr un răspuns. Ați putea comenta despre acest lucru?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. Răspundem sugerând că această entitate tânără este sensibilă la frecvențele vibratorii ale mediului care o înconjoară, nu numai mediul imediat al vehiculului tău fizic, ci și la mediul emoțional al acestui cerc de căutare.

Ai o altă întrebare, soră?

Mulțumesc. Asta a fost liniștitor. Întrebările mele privesc istoria Islamului. Ați putea să comentați originea Coranului?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. Lucrăm cu acest instrument pentru a-i oferi imaginea răspunsului. Mijloacele de transmitere și punctul de origine al acestei opere sfinte este inspirația pe care cel cunoscut sub numele de Mahomed a primit-o în diverse momente ale vieții sale. Experiența i-a fost oferită de unicul Creator ca dar sau glorificare, pentru că Mahomed a avut multe experiențe ale unității tuturor lucrurilor și a dorit să ofere această inspirație compatrioților săi pentru a fi binecuvântați așa cum era el.

Astfel, informațiile care au fost adunate în această lucrare sfântă au fost inspirate divin și, deși dificil de descris în vocabularele vremii, totuși această entitate s-a concentrat în acest scop și a fost dedicată îndeplinirii acestei misiuni.

Ai o altă întrebare, soră?

Da. În Coran se spune că Mahomed a fost inspirat de Gabriel, că lucrarea în sine este cuvântul lui Dumnezeu și este absolută și nu are nici un defect. Ai putea să-mi spui densitatea lui Gabriel și identitatea lui Gabriel? Și ce înseamnă „cuvântul absolut a lui Dumnezeu”?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. Vom încerca să răspundem. Entitatea, Gabriel, a fost una dintre numeroasele entități care au asistat la această transmisie, fiind în rolul principal. Gabriel a lucrat cu entitatea numită Mohamed, care și-a dedicat viața, înainte de încarnare, pentru a lucra cu cei de felul său. Astfel, munca a fost făcută de cei din a șasea densitate, a iubirii și luminii, lucrând cu cei de același nivel vibrator care sau încarnat în scopul unei astfel de misiuni.

Ai o altă întrebare, soră?

Când spui cei de același nivel vibratoriu, vrei să spui că Mohammed era o entitate de a șasea densitate care s-a încarnat ca entitate de a treia densitate?

Sunt Q’uo și acest lucru este corect, soră.

Ai o altă întrebare?

Ați putea estima cantitatea de influență negativă, sau Orion, din Coran?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. La fel ca în toate eforturile de lumină și serviciu pentru ceilalți, puterea polarității creează o atracție care este simțită de cei aflați în preajmă. Adesea eforturile sunt simțite de cei din Imperiu Orion care utilizează mecanismele de echilibrare ale sistemului de carantină al planetei pentru a oferi propriile informații ori de câte ori este posibil, făcându-le să pară asemănătoare informațiilor care le-au atras atenția.

Astfel, în anumite momente, sau prin ținte de oportunitate care există în toate entitățile muritoare, a existat o oarecare infiltrare negativă a mesajului pozitiv. Astfel, toate aceste informații care inspiră au această proprietate prin care atrag eforturile de echilibrare ale celor de polarizare opusă.

Ai o altă întrebare, soră?

În Coran unde se spune că este adevărul absolut și trebuie urmat întotdeauna, în loc să ofere o cale de autodepășire, este acea parte contribuția grupului Orion?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. La această întrebare, răspunsul se află dincolo de Legea Confuziei, deoarece în acest moment entitățile trebuie să privească ceea ce este oferit și să aleagă pentru sine ceea ce cred că este important în lucrare.

Ai o altă întrebare, soră?

După ce Mohamed a fost inspirat, a scris Coranul și a părăsit încarnarea, ați putea estima echilibrul în lupta dintre forțele luminii și ale întunericului? Există o modalitate de a spune ce forță a prevalat în istoria Islamului, sau în prezent ați putea estima puterea celor două forțe? Care este mai puternică?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. Din nou, ne este dificil să răspundem specific, deoarece acest lucru este implicat în fundamentul discernământului propriu și putem doar sugera că atunci când chiar și cea mai sfântă și pură lucrare de inspirație divină cade pe mâna muritorilor, vor apărea erori umane la un moment dat, care pot fi întâmplătoare sau intenționate. Diversele relații și interrelații aduc entități cu lecții încarnative personale în contact cu ceea ce este divin. Astfel, există posibilitatea distorsiunii și a utilizării inspirației în alte scopuri decât intențiile inițiale. Odată cu ciclurile reîncarnării din când în când și la anumite culturi, apar probleme ale relațiilor intre grupuri și ale scopului încarnării. Astfel, apare posibilitatea interpretării.

Ai o altă întrebare, soră?

Dacă o entitate dorește să ajute celor din culturile islamice și trebuie să înfrunte o rigiditate, cum este influența Coranul și istoria sa cristalizată în societate, care este cel mai bun mod de a lucra într-o astfel de societate în care nu se poate contesta autoritatea unei lucrări precum Coranul? Care este cel mai bun mod de a ocoli distorsiunile, de a păstra propria claritate și de a fi de folos?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. Vă recomandăm calea care duce la inima problemei. Alege ceea ce reprezintă esența lucrării. Cel numit Isus a înlocuit numeroasele legi ale lui Moise cu doar două: să iubești pe Dumnezeu, din toată inima, mintea și sufletul și să îți iubești aproapele ca pe sine. Această entitate s-a mutat în inima lucrării și s-a dedicat complet acestui efort și a permis să fie instrument… nu a făcut voia sa, ci voia Tatălui, unicul Creator.

Dacă veți avea o astfel de dăruire și veți aborda inima întregii creații și munca pe care o venerați, veți fi în armonie cu tot ceea ce este și vă veți oferi cu puritate maximă.

Ai o altă întrebare, soră?

Eu văd inima problemei ca venind din inimă deoarece munca lui Isus vine din inimă. De asemenea, trebuie să existe un echilibru între lucrul din inimă și cel din minte. Ați putea comenta echilibrul dintre a lucra din inimă și din minte? Cred că este într-adevăr un echilibru între înțelepciune și compasiune.

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. Îți recomandăm din nou să începi în inimă și să termini în inimă. Adică, fă tot ceea ce faci pentru că iubești. Gândește cum vei face, ce vei face, când vei face, cu cine vei face. Fă aceste planuri. Fă ce poți. Nu spera pentru un anume rezultat, ci lasă-te în voia Creatorului și primește ceea ce ți se oferă cu bucuria cu care ai primi un dar.

Mai ai vreo întrebare, soră?

Încă două. Din ceea ce tocmai ai spus am înțeles că inima este modul în care călătorim, iar mintea pare a fi un instrument asemănător bățului pe care îl poartă Nebunul din Tarot. Este corectă această analogie?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră, și cred că este o analogie bună, deoarece mintea este capabilă să perfecționeze marea revărsare a iubirii din inimă într-un mod în care poate fi mai eficientă serviciului altora, deoarece ia în considerare ceea ce doresc cei serviți.

Ai o altă întrebare, soră?

Următoarea întrebare are legătură cu conceptul harului. Harul originar este precum Grădina Edenului. Aveam imaginea cărții Tarot, Soarele, unde entitățile masculină și feminină se privesc una pe cealaltă și se țin de mână. Există vreo legătură între această carte și conceptul harului?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. Ai găsit o corelație importantă exact în modul descris.

Ai o altă întrebare, soră?

Mulțumesc mult și mulțumesc grupului pentru toată inspirația, ajutorul și claritatea.

Sunt Q’uo și ne alăturăm recunoștinței voastre din aceleași motive. Ajutorul pe care ni-l oferiți și întrebările voastre care sunt importante pentru inimă și minte sunt un dar pentru care suntem recunoscători.

Aveți o întrebare finală pentru această sesiune?

Un lucru despre densitatea a patra. Când Ra spune că în a patra densitate suntem fiecare experiență și fiecare sentiment, totul, dacă suntem totul de ce este necesar să formăm un complex de memorie socială?

[Sfârșit de casetă]