Jim: Întrebarea din această seară este din partea lui T din Taiwan. „Q’uo, te rog spune-ne ceva despre căutarea și iluminarea lui Gautama Siddhartha, alias Buddha. Ce ne spune poveste lui despre iluminarea spirituală?

(Carla channeling)

Sunt Q’uo. Vă salutăm în iubirea și în lumina unicului infinitului Creator, în al cărui serviciu venim în această seară. Vă mulțumim pentru că ne-ați invitat în grupul vostru și pentru că v-ați acordat timp pentru a căuta adevărul. Ne ajutați foarte mult deoarece noi ne-am ales serviciul de a răspunde celor care adresează întrebări.

Ca întotdeauna, înainte de a începe, vă cerem să folosiți discernământ când ascultați ceea ce avem de spus, luând acele lucruri care vă sunt de ajutor din gândurile noastre și lăsând restul în urmă. Astfel vom ști că nu trebuie să fim îngrijorați de încălcarea liberului arbitru. Vă mulțumesc pentru această considerație.

Întrebarea din această seară are de-a face cu cel numit Siddhartha, sau Buddha, și cu ceea ce trebuie să vă învețe el despre iluminarea spirituală. Pentru a aborda acest lucru într-un mod util, dorim să vorbim puțin despre cele două tulpini de gândire religioasă care sunt încapsulate în învățăturile celui numit Iisus și celui numit Buddha.

Ambele entități, Iisus și Siddhartha, oferă resurse extraordinare celor care caută adevărul. Au urmat căi diferite, dar căile lor au în comun o parte fundamentală. Pentru amândoi căutarea Creatorului, serviciul Creatorului, timpul petrecut în prezența Creatorului au fost totul. Pentru amândoi, prioritatea cea mai mare a fost căutarea spirituală. Amândoi au trăit vieți care au arătat această preocupare și acest devotament.

Atunci când priviți aceste două ființe puternice și impresionante observați două metode diferite de căutare. Iisus, deși a știut că împărăția lui nu era din această lume, a venit pe Pământ cu tot sufletul său și cu inima plină de iubire pentru tot ce vedea. Odată încarnat, corpul său fizic a fost distrus de ceea ce a luat asupra sa: suferința lumii. Iisus a acceptat toată suferința în sine. Nu faptul că i-a distrus corpul fizic a fost important pentru cel numit Iisus, ci faptul că el a îndeplinit porunca tatălui său. „Nu voia mea, ci a ta” [Luca 22:42], au fost cuvintele lui.

Buddha a văzut aceeași lume și a înțeles, de asemenea, că nu face parte din ea. Dar, calea lui nu s-a concentrat în inima deschisă și nu a luat suferința lumii asupra sa. Mai degrabă, el a lăsat lumea să dispară. De-a lungul vieții sale, Buddha a investigat fiecare cale posibilă în lume și a concluzionat că nu este calea lui. A invocat principiul „neti-neti, nu acesta și nu aceea”. 1 Pentru că Buddha a permis tuturor lucrurilor să dispară, cu excepția căutării unicului Creator, entitatea nu a mai fost preocupată de suferința lumii altfel decât rugându-se ca suferința să înceteze. Nu a încercat să preia suferința lumii. A încercat să îndepărteze suferința proprie și pe măsură ce suferința s-a îndepărtat de Buddha, ea s-ar îndepărtat de lume.

Învățăturile celui numit Iisus îi atrag pe cei cu inimi deschise spre iubire. Învățăturile celui numit Siddhartha îi atrag pe cei care caută înțelepciune. Cu toate acestea, urmașul plin de compasiune al lui Iisus și urmașul plin de compasiune al lui Buddha se întâlnesc în mijloc, unde iubirea și înțelepciunea sunt echilibrate. În consecință, oricare dintre căi este sănătoasă și utilă. Și le-am putea sugera celor care sunt budiști sau hinduși și au urmat calea lui Buddha toată viața să investigheze ce înseamnă să urmezi învățăturile celui numit Iisus. Este la fel de util pentru cei care au urmat învățăturile lui Iisus de-a lungul vieții lor să investigheze învățăturile celui numit Siddhartha. Amintiți-vă că nu cei extremiști dobândesc iluminarea, ci entitățile care au fost capabile să echilibreze energiile iubirii și înțelepciunii.

Cel numit Siddhartha a dus viața în care bogatul a devenit sărac, omul activ a devenit liniștit, liderul armatelor s-a retras în meditație și a transportat oamenii peste un râu. Buddha cel modest și smerit nu a fost condus de intelect, ci de foamea și setea pentru prezența Celui infinit.

Nu există un exemplu mai bun al adevărului decât o entitate care a atins maturitatea spirituală. O astfel de persoană este capabilă să-i conducă pe alții la propriile descoperiri prin puterea exemplului. Am putea spune că Siddhartha a condus prin inspirație, dar ar însemna că a folosit gândul și acest lucru nu este adevărat. Cu toate acestea, însăși prezența lui a devenit elocventă și ia iluminat și inspirat pe cei care i-au urmat învățăturile timp de secole.

Folosind cuvinte este aproape imposibil să crezi altora iluminare, sensibilitate spirituală sau inspirație. Nu este imposibil, dar dificil ca prin cuvinte să miști inimile și mințile oamenilor pe termen lung. Cel numit Iisus a făcut acest lucru spunând povești. Cel numit Buddha a făcut acest lucru prin tăcerea sa. În această tăcere stă Buddha matur spiritual, care, la fel ca voi, a avut dorințe, a fost interesat de bogăție, influență și putere. Dar până la urmă a preferat să nu aibă de-a face cu aceste aspecte ale iluziei.

De ce, prieteni, nu și-ar dori cineva să preia frâiele conducerii guvernamentale, militare sau economice? Cel cunoscut sub numele de Siddhartha nu a dorit, să fie în acea închisoare a conceptelor, ideologiei și ciocnirii voințelor care reprezintă guvernul, armata și structurile puterii. Această eliberare a sinelui din închisoarea lucrurilor, stă ca un far, făcându-i pe alții să știe că este posibil să se elibereze de povara iubirii lucrurilor materiale. Este o lecție puternică.

Nu este vorba despre faptul că cel cunoscut sub numele de Buddha a disprețuit banii, ci că cel cunoscut sub numele de Siddhartha nu a fost întemnițat de dorința de ai avea. Acolo unde nu este dorință, catalizatorul nu mai este de folos și din toată inima și mintea, cel numit Buddha a spus cu blândețe și fermitate „nu asta” fiecărui lucru pe care l-a întâlnit în lume.

A separa lucrurile de atașamentul față de lucruri este un concept foarte util. Buddha nu a trebuit să predice despre relele lumii. Pur și simplu nu le-a râvnit. Pentru o entitate măcinată de dorințe, unele dintre ele conflictuale, această eliberare este prețioasă și calea lui Buddha este foarte utilă.

Uneori este foarte dificil de separat entități precum Iisus și Buddha de instituțiile și așteptările culturale care au crescut din învățăturile acestora după moartea lor. Ei nu au control asupra a ceea ce se întâmplă cu învățăturile lor. Nu mai sunt în această densitate. Iar cei din această densitate, doritori de putere, au încercat în mod sistematic să modifice învățăturile mistice ale acestor doi lideri spirituali pentru a obține ceva care să producă bogăție materială și să fie durabil. Prin urmare, dacă doriți să urmați pe oricare dintre cei doi, trebuie să căutați sursa învățăturilor lor, să căutați ceea ce au oferit acești profesori, fără a asculta retorica celor care pretind că sunt discipolii acestor profesori.

Să urmați învățăturile oricăruia dintre acești doi bărbați este foarte dificil din cauza confuziei apărute de-a lungul secolelor de distorsiuni. Dar, este posibil să ajungeți la o înțelegere relativ nedistorsionată a ceea ce a oferit cel numit Buddha. O entitate care dorește să studieze învățătura lui Buddha, precum și o entitate care dorește să studieze învățătura lui Iisus trebuie să facă o muncă interioară continuă și zilnică pentru a reuși, iar noi considerăm orice formă de meditație în tăcere utilă pentru această muncă în conștiință.

Iisus și Buddha vibrează la o anumită frecvență. Au o energie similară. Scopul oricărei entități este să profite de această vibrație. Odată ce simțiți această vibrație, deveniți ceea ce doriți să învățați. Și, pe măsură ce permiteți acestei înțelegeri să pătrundă în rădăcinile minții și conștiinței voastre, puteți evita distorsionarea creată dea lungul secolelor în învățăturile lor.

Aveți o continuare a acestei întrebări? Sunt Q’uo.

[Pauză]

Sunt Q’uo și suntem din nou cu acest instrument. Dorim să-i mulțumim celui numit T pentru întrebarea sa și deschidem cercul altor întrebări. Aveți o altă întrebare în acest moment? Sunt Q’uo.

Q’uo, M scrie: „Când comunic cu Sinele meu Superior, anumite solicitări de informații nu sunt acceptate. Puteți comenta principiul prin care Sinele Superior ar alege să ofere informații în unele cazuri și nu în altele?”

Sunt Q’uo. Mulțumim celui numit M pentru întrebarea sa. Frate, Sinele Superior poate oferi inspirație cu privire la calea cea mai înaltă și cea mai bună într-o situație etică. Când este întrebat unde este calea cea mai înaltă și cea mai bună, există o tendință destul de sigură ca Sinele Superior să răspundă.

Sinele Superior este un sistem de îndrumare, o resursă lăsată de tine însuți. Nu este conceput pentru a gândi în locul tău sau pentru a deschide căi care dintr-un motiv sau altul nu sunt în calea vieții tale. În consecință, poate părea uneori ca și cum Sinele Superior nu răspunde. Dacă Sinele Superior, sistemul de îndrumare în care ai încredere, nu răspunde la o problemă, asta va fi în sine un răspuns. Îți va spune că ceri mai mult decât poate oferi sistemul de îndrumare.

Găsim în mintea instrumentului gluma despre bunica a cărei nepot se joacă pe malul mării. Un val uriaș vine și îl ia pe băiat, iar bunica aleargă în sus și în jos pe țărm, rugându-l pe Dumnezeu să-l aducă înapoi. După câteva minute de la această rugăciune, băiețelul este aruncat pe mal, sănătos și vesel. Bunica se repede la el, îl verifică din creștet până în tălpi, apoi ridică privirea spre cer și spune: „Doamne, avea și o pălărie”.

Frate, este posibil să-ți pierzi pălăria. Vin furtunile și apare suferința. Dacă poți sta în acel foc al suferinței și îi poți căuta darurile, din acea suferință va ieși maturitatea spirituală, lecțiile învățate dureros, dar cu recunoștință, și o încetare a acelei suferințe. Când spiritul nu pare să fie disponibil, trebuie să îți revizuiești atitudinea, presupunerile și solicitările cu privire la sistemul de îndrumare în care ai încredere. Înțelege că refuzul este legat de Legea Confuziei și mulțumește pentru îndrumarea pe care ți-o poate oferi.

Vi se pare că nimic nu trebuie ascuns celor care caută adevărul. Cu toate acestea, te-am întreba dacă ai considera că unui elev de clasa întâia îi sunt refuzate principiile geometriei în spațiu? Uneori, frate, cererile nu pot fi îndeplinite pentru că tu, ca entitate, nu ai încă informațiile ajutătoare acumulate în inima și mintea ta. Când simți că ți-a fost dat mai puțin decât îți dorești de către Sinele tău Superior, acceptă ce este dat și acceptă, de asemenea, ce nu este dat în speranța că viața și studiul vor aduce cunoștințele necesare pentru a înțelege geometria în spațiu.

Așteaptă răbdător maturizarea spirituală a sinelui și nu învinovăți sinele că nu cunoaște de la început tot ce este necesar iluminării spirituale. Te încurajăm să ai răbdare și să recunoști, în smerenia ta, că vei accepta cu bucurie ceea ce poate fi învățat azi. Întreba iar și iar până când vei avea maturitatea de a înțelege răspunsul.

Sunt Q’uo, există o altă întrebare în acest moment?

Q’uo, M din Germania scrie: „Au existat reportaje în mass-media despre un yoghin indian numit Prahlad Jani care susține că nu a înghițit substanțe solide sau lichide în ultimii 70 de ani. Medicii care l-au examinat au descoperit că trupul lui nici măcar nu a păstrat cei 100 de mililitri de apă dați zilnic de cercetători. Prahlad spune că ia toată energia de care are nevoie prin meditație.

„De asemenea, am citit câteva studii independente care au concluzionat că nu putem absorbi toată energia de care avem nevoie doar din hrană și apă. Deci am dreptate când cred că toată viața biologică pe Pământ acționează ca un perpetuum mobile care transformă energia inter-dimensională? De asemenea, care este relația dintre hrană ca sursă de energie și energie subtilă?”

Sunt Q’uo și apreciem întrebarea ta. Îi confirmăm celui numit M că entități precum cea numită Prahlad nu au nevoie de hranei. Acest lucru se datorează faptului că această entitate și altele asemeni ei fie s-au dezvoltat prin practică spirituală, fie au primit, prin încarnare, înțelegerea energiilor subtile ale pranei și luminii.

Nu toți oamenii au capacitatea de a folosi corpul ca un perpetuum mobile, pentru că într-adevăr este rară entitatea de a treia densitate care nu are nevoie de hrană pentru corpul fizic. Găsim în mintea instrumentului avertizarea întâlnită adesea la emisiunile TV: „Nu încercați acest lucru acasă”. De obicei, aceste avertizări sunt transmise când emisiunea arată pe cineva făcând o cascadorie sau o activitate fizică dificilă.

Cu excepția celor care caută această eliberare, este dificil să vă eliberați de hrană și apă și să trăiți cu lumină, energia pranei. Însă, dacă o astfel de practică spirituală este împlinită de cel ce caută și acelei entități i s-a deschis portalul spre iluminare, i-am sugera să se concentreze mai degrabă asupra deschiderii corpului energetic decât asupra închiderii corpului fizic.

Nu putem nega, însă, că fiecare om de a treia densitate de pe Pământ are capacitatea de a stoca și de a folosi energia luminii soarelui în respirație, astfel încât să se elibereze de nevoile corpului.

Sunt Q’uo. Există o altă întrebare în acest moment?

Nici una din partea cititorilor din străinătate, Q’uo. Mulțumesc pentru a răspunsurile pe care le-ați oferit.

Sunt Q’uo și îi mulțumim celui numit G pentru gestionarea răbdătoare a acestor întrebări. Există o întrebare din partea celor din cerc în acest moment? Sunt Q’uo.

[Pauză]

Sunt Q’uo și nu mai sunt întrebări în acest cerc. Este momentul să ne luăm rămas bun. Vă lăsăm în iubirea și în lumina unicului infinitului Creator. Sunt Q’uo. Adonai, prieteni. Adonai vasu.

  1. Neti neti este o mantra, însemnând „nu aceasta, nu aceasta” sau „nici aceasta, nici aceea” (neti este sandhi din na iti „ nu așa“). Neti neti este o vorbă găsită în Upanișade și atribuită în special Avadhuta Gita.” ↩